Actele necesare încheierii căsătoriei între doi cetăţeni străini:

• declaraţia de căsătorie dată personal de către viitori soți, în scris;
• documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie precum şi dovada dreptului de şedere pe teritoriul României, valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
• certificatul de naştere original şi copie tradusă şi legalizată; atât certificatul de naștere în original cât și traducerile, dacă sunt efectuate în străinătate, în funcţie de ţara respectivă, este necesar să fie apostilate sau supralegalizate, după caz;
• certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
• documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul (certificatul de deces al fostului soţ, certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei, sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă);
• documentul (dovadă, adeverinţă, etc.) eliberat sau autentificat de misiunea diplomatică a statului de cetăţenie acreditată în România, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru a încheia căsătoria în România;
• documente eliberate de autoritățile competente ale statului de cetățenie, datate recent, maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut, în conținutul lor, termenul de valabilitate;
• declarație din care să rezulte că cei 2 soți nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
• declaraţii notariale ale viitorilor soți din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.
• procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau cu persoane cu handicap auditiv sau surdo-cecitate.

Cetăţenii străini care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada identităţii şi a dreptului de şedere astfel:

• cetăţenii Uniunii Europene sau ai Spaţiului Economic European - documentul de identitate sau paşaportul emise de statul aparținător;
• cetățenii străini din statele terţe fac dovada identității cu paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;
• pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz;
• cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România fac dovada identității cu document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din anul 1951 sau cu documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsudiară - protecţie umanitară condiţionată; cetăţenii străini solicitanţi de azil în România fac dovada identității cu paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

În conformitate cu prevederile art. 2015 din Noul Cod Civil, „dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea lui”.

Căsătoria se încheie după trecerea unui număr de 10 zile calendaristice, respectiv între a 11-a și a 14-a zi de la data depunerii actelor, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declarația, cât și ziua în care se oficiază căsătoria.

Serviciul on-line de programare a căsătoriilor nu elimină cerința legală ca ambii soți să se prezinte în termenul legal, în fata ofițerului de stare civilă, pentru a completa declarația de căsătorie. Pentru informații suplimentare consultați site-ul: https://casatorii.dpepsc.ps2.ro/index.php/regulament-programari-on-line/1-regulament-programari-on-line-casatorii

punctul 2.

Potrivit prevederilor legale, căsătoria  se poate încheia și în afara sediului SPCLEP sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele și alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului.

Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale este documentul administrativ necesar în procedura dezbaterii succesorale care se desfăşoară exclusiv în faţa notarului public competent sau a instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială a avut ultimul domiciliu defunctul. Anexa 24 nu atestă calitatea de moştenitor şi nici dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile deţinute de defunct.

Documentele se depun personal, de către unul din prezumtivii moştenitori sau prin împuternicit, cu procură notarială, la sediul Primăriei Sector 2, Direcția Publică de Evidență și Stare Civilă Sector 2 - Stare Civilă.

Certificatul de naştere dupa înregistrarea naşterii copilului se poate elibera în 1-2 zile.

Nu există taxă pentru eliberarea certificatelor de stare civilă.

Pentru ridicarea certificatului se va prezenta doar părintele care a declarat înregistrarea noului născut.

Luni, Marți, Miercuri: 15:00 – 16:30
Joi : 15.00 - 18.00
Vineri: 13.00 - 14.00

Se eliberează gratuit, la cererea scrisă a reprezentantului familiei (mama, tata, reprezentantul legal), de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul. În cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi livretul va fi solicitat numai de mamă.

Actualizarea livretului de familie se face de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de domiciliu al reprezentantului familiei.

Cererea se adresează primarului localităţii de domiciliu a solicitantului; pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate cererea se depune la primăria ultimului domiciliu avut în România, iar pentru cei care nu au avut niciodată domiciliu în România, cererea se adresează Primarului Sectorului 1.
Cererea de schimbare a numelui poate fi depusă personal, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială şi va cuprinde următoarele documente:
- Monitorul Oficial în care s-a făcut cunoscută solicitarea de schimbare a numelui (cererea tip pentru publicare este avizată de primăria de domiciliu);
- certificatele de stare civilă originale și copii xerox (naştere, căsătorie, copii minori, după caz);
- cazier fiscal, emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti; cetăţenii români cu domiciliul în străinătate vor prezenta în locul cazierului fiscal o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul roman şi nu sunt înregistraţi în cazierul fiscal;
- cazier judiciar, emis de biroul de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu;
- sentinţa de divorţ, în copie legalizată, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care se solicită schimbarea numelui după divorţ;
- consimţământul celuilalt soţ/părinte dacă se schimbă numele de familie comun purtat în timpul căsătoriei, respectiv al copilului minor, autentificat la un notar public;
- orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

Divorţul intervenit în străinătate se va înscrie pe actul de căsătorie încheiat în România cu avizul D.E.P.A.B.D., în cazul în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România (emisă de la autorităţi ale statelor membre UE sau ale statelor cu care România are încheiate tratate/acorduri/convenţii de asistenţă juridică).
Daca divorţul a intervenit într-un stat terţ, înscrierea acestuia pe actul de căsătorie românesc se va face fără avizul D.E.P.A.B.D., iar cererea va cuprinde hotărârea străină şi traducerea acesteia, hotărârea prin care s-au recunoscut, pe teritoriul României, efectele hotărârii străine, definitivă, în original, precum şi orice alte documente necesare inscrierii menţiunii.

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

Pentru cetăţenii români – buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie sau paşaportul cetăţeanului român care are stabilit domiciliul în străinătate;
Pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European – documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător;
Pentru apatrizi – paşaportul emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere permanentă şi temporară, după caz;
Pentru cetăţenii statelor terţe – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei;
Pentru cetăţenii cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – documentul de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitară condiţionată şi legitimaţia eliberată de O.R.I.;
Pentru cetăţenii solicitanţi de azil în România – paşaportul emis de statul ai căror cetățeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Dacă cetăţeanul străin nu este cunoscător al limbii române, precum și în cazul în care o persoana are handicap auditiv sau surdocecitate, se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administativ teritorială în a cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul, în termen de 3 zile de la data decesului, în care se cuprind atât ziua în care s-a produs, cât şi ziua în care se face declaraţia. Acte necesare:
- certificatul medical constatator al decesului;
- certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz;
- actul de identitate al decedatului;
- fotocopia actului de identitate al declarantului;
- aprobarea parchetului în cazul în care decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente (declaraţia făcându-se în termen de 48 de ore), precum şi în situaţia în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal.

În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate al persoanei decedate, acesta declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de stare civilă ale decedatului.

Odată cu eliberarea certificatului de deces ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau de incinerare, într-un singur exemplar.

Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în străinătate, se face pe baza adeverinţei de înhumare sau incinerare eliberată de primăria în a cărei rază teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea.

Atenţie! Înaintea declarării decesului vă recomandăm să fotocopiaţi certificatul medical constatator al decesului, întrucât acest document reprezintă documentul primar care stă la baza înregistrării actului de deces şi, drept urmare, nu se mai pot elibera ulterior, (după înregistrare), copii xerox.