Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, un bărbat şi o femeie, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei şi se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, la sediul primăriei, pe pagina de internet a acesteia şi pe portalul S.I.I.E.A.S.C., şi după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ are domiciliul sau reşedinţa.

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declaraţiei de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi. Încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului prevăzut anterior poate fi încuviinţată, pentru motive temeinice, dovedite cu documente justificative, de către primarul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.

Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială la datele privind numele de familie şi/sau regimul matrimonial, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie, dispunându-se publicarea acesteia; la depunerea declaraţiei de căsătorie ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a informa viitorii soţi că modificarea conţinutului acesteia presupune curgerea unui nou termen pentru publicitate, opoziţie şi oficiere.

Când declarația de căsătorie este făcută de  persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, aceasta se solicită prin intermediul unui interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, asigurat de Primăria Sectorului 2.

     Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:

• documentul cu care se face dovada identităţii, a domiciliului şi reşedinţei, după caz, în original; în cazul rezidenţilor străini, dovada adresei de domiciliu se face cu document eliberat de I.G.I.;
• certificatul de naştere, în original, sau, pentru cetăţeanul străin, după caz, extrasul de naştere/extrasul multilingv al actului de naştere, care trebuie să îndeplinească cerinţele de legalizare prevăzute la art. 34;
• certificatul medical privind starea sănătăţii, aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă şi semnătura medicului; certificatele medicale sunt valabile 30 de zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea că persoana se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României trebuie să conţină toate datele din formularul-tip şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată;
• convenţia matrimonială autentificată de notarul public, după caz;
• documente, în original, traduse şi legalizate, din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

 

În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie și vor menționa numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, conform prevederilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum și regimul matrimonial ales. În situația în care viitorii soți stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale, vor prezenta un exemplar original al convenției matrimoniale, autentificată de notarul public.

 

Dovada identității se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a) pentru cetățenii români, act de identitate sau pașaport emis cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate;
b)pentru cetățenii Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene - documentul de identitate sau pașaportul emis de statul aparținător, aflat în termen de valabilitate;
c)pentru apatrizi - pașaport emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul de ședere pe termen lung sau permisul de ședere temporară, după caz.

 

Cetățenii străini fac dovada identității:
a)în România - cu pașaportul emis de statul ai cărui cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei;
b)în străinătate - cu actul de identitate sau pașaportul emis de statul ai cărui cetățeni sunt; din documentele prezentate trebuie să rezulte că dețin, atât la data depunerii declarației, cât și la data oficierii căsătoriei, un drept de ședere legală în statul în care se solicită înregistrarea căsătoriei.

 

Cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție internațională în România fac dovada identității cu următoarele documente:
a)document de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951;
b)documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară.

Cetățenii străini solicitanți de azil în România fac dovada identității cu pașaport emis de statul ai cărui cetățeni sunt, însoțit de documentul temporar de identitate.

În cazul în care beneficiarii protecției internaționale în România nu pot prezenta certificatul de naștere, aceștia depun o declarație autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. În cuprinsul declarației se menționează faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identității, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României.

Documentele cu care se face dovada identității trebuie să fie valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.

Nu pot încheia căsătoria pe teritoriul României cetățenii străini deținători ai următoarelor documente:
a)documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil, care are înscrisă mențiunea „IDENTITATE DECLARATĂ“;
b)documentul care face dovada statutului de tolerat;
c)decizia de returnare.

 

Situații particulare:

 

A. În cazul în care viitorii soți sunt cetățeni români cu domiciliul în străinătate, aceștia se vor legitima cu pașaportul aflat în termenul de valabilitate, iar unul dintre viitorii soți va prezenta și carte de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de ședere pe raza Sectorului 2.

În cazul în care viitorii soți au locul nașterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naștere rezultă că au intervenit modificările în statutul civil (căsătorii, divorțuri, schimbări de nume etc.), se procedează mai întâi la înscrierea pe marginea actului de naștere a mențiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primește declarația de căsătorie.

B. În cazul căsătoriei unui cetățean străin, alături de documentele enunțate anterior, este necesar să se prezinte următoarele acte:

• documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 2.586 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei, datate recent - maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România, precum şi pentru cetăţenii străini care încheie căsătoria la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României;
• documente eliberate de către autorităţile locale competente în conţinutul cărora se regăseşte termenul de valabilitate, iar în lipsa acestuia, termenul este de maximum 3 luni de la emitere, în cazul cetăţenilor statelor pentru care D.G.E.P. a primit notificări din partea M.A.E. ori a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România că nu eliberează dovada din care să rezulte că cetățeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 2.586 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin, apatrid sau beneficiar al unei forme de protecţie internaţională în România, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
• procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul şi traducătorul autorizat sau, după caz, interpretul autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, în cazul depunerii declaraţiei de căsătorie şi încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, precum şi în situaţia în care martorul nu cunoaşte limba în care se oficiază căsătoria;

Documentele prezentate de cetățenii străini (certificate de naștere, sentințe de divorț), eliberate de statele membre ale căror cetățeni sunt, împreună cu traducerile (dacă nu sunt făcute în România), vor fi legalizate după cum urmează:

a) Documentele eliberate de instituțiile statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai putin documentele emise de state ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligatia de apostilare sau supralegalizare conform Regulamentului UE 2016/1991 al Parlamentului European;

b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

 

Tipuri de documente eliberate de autoritățile locale competente, conform notificărilor primite de la reprezentanțele diplomatice străine acreditate în România:

1. Cetățenii elvețieni vor prezenta un document eliberat de autoritățile elvețiene denumit "Certificat de capacitate matrimonială", apostilat în conformitate cu Convenția de la Haga;
2. Cetățenii  cehi vor prezenta "Certificatul de stare civilă", eliberat de oficiile civile din Republica Cehă;

(3) Cetățenii germani fac dovada îndeplinirii condițiilor de fond, cerute de legea lor națională prin "Certificatul de capacitate de căsătorie" eliberat de oficiile civile din Germania, apostilat, însoțit de o traducere legalizată;

4. Cetățenii moldoveni vor prezenta certificatul de stare civilă eliberat de organele de stare civilă a Ministerului Dezvoltării Informaționale al Republicii Moldova sau certificatele de stare civilă emise de funcționarii consulari ai misiunii diplomatice și consulare din Rep. Moldova, în colaborare cu instituția susmenționată;
5. Cetățenii Ucrainei prezintă o declarație pe proprie răspundere, legalizată de reprezentantul diplomatic, Oficiul Consular al Ucrainei sau de notarul prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită;
6. Cetățenii olandezi care fac dovada de ședere pe teritoriul României cu un document emis de Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosar o declarație notarială pe proprie răspundere, din care rezultă că nu au o altă căsătorie încheiată şi nedesfăcută. 
7. Cetățenii din Bosnia și Herțegovina vor prezenta certificatul de cutumă eliberat de autoritățile locale;
8. Cetățenii israelieni vor prezenta extrasul de stare civilă sau extrasul din evidențele populației, ambele fiind eliberate de Ministerul de Interne.

 

 

Programarea pentru oficierea căsătoriei și depunerea declareției de căsătorie se efectuează conform regulamentului de programare on-line.

 

https://dpepsc.ps2.ro/index.php/regulamente-programari-on-line/120-regulament-privind-programarea-online-pentru-oficierea-casatoriei

https://dpepsc.ps2.ro/index.php/regulamente-programari-on-line/121-regulament-privind-programarea-online-pentru-depunerea-dosarului-de-casatorie