Declarația de căsătorie se face personal, de către viitorii soți, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reședință al unuia dintre viitorii soți.
Căsătoria se va încheia după 10 zile, respectiv între a 11-a și a 14-a zi de la data depunerii actelor care cuprind atât ziua când a fost făcut declarația, cât și ziua în care se oficiază căsătoria.
În cazul în care căsătoria nu a fost încheiată în termen de 30 de zile de la data afișării declarației de căsătorie sau dacă viitorii soți doresc modificarea inițială a declarației, trebuie să se facă o nouă declarație de mariaj și să se dispună publicarea acesteia; în cazul expirării termenului de valabilitate a certificatului medical prenupțial, viitorii soți sunt obligați să obțină și să depună certificat medical valabil.
Odată cu declarația de căsătorie, viitorii soți prezintă următoarele acte:
- Cerere tip
- Declarație tip - încheiere căsătorie;
- Cerere tip - dispensă căsătorie;
- Cerere tip - oficiere în afara sediul;
- Documentul cu care se face dovada identității, în original și în copie xerox;
- Certificatul de naștere, în original și în copie xerox;
- certificatul medical privind starea de sănătate, valabil 14 zile de la data emiterii, cu menţiunea "se poate căsătorii";
- Documente, în original și în copii xerox, traduse și legalizate ori certificat de ofițer de stare civilă din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, după caz:
- certificatul de despărțire sau de divorț;
- certificatul de naștere sau de căsătorie, cu mențiunea de desfacere a căsătoriei;
- sentința de divorț, în copie legalizată de instanța care a pronunțat-o, rămasă definitivă;
- certificatul de deces al fostului soț;
- certificatul de divorț emis de birouri notariale sau primări.
În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie și vor menționa numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, conform prevederilor art. 282 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum și regimul matrimonial ales. În situația în care viitorii soți stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale, vor prezenta o fotocopie a convenției matrimoniale, autentificată de notarul public.
Dovada identității se face cu următoarele documente:
- Pentru cetățenii români - buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie sau pașaportul cetățeanului român stabilit domiciliul în străinătate;
- pentru cetățenii Uniunii Europene sau Spațiului Economic European - documentul de identitate sau pașaportul emis de statul însuși;
- Pentru apatrizi - pașaportul emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțită de permisul de ședere permanent și temporar, după caz;
- pentru cetățenii statelor terțe - pașaportul emis de statul al cărui cetățeni sunt, în care să se aplice viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declarației, cât și la data oficiării căsători;
- documentul de călătorie eliberat în baza Convenției de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară - condiționată de protecție umanitară și legitimația eliberată de ORI ;
- pentru cetățenii solicitanți de azil în România - pașaportul emis de statul al cărui cetățeni sunt, împreună cu documentul temporar de identitate.
Următoarele categorii de documente nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României:
- documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil, care sunt înscrisă mențiunea "identitate declarată";
- documentul care se confruntă cu dovada statutului de tolerat;
- decizia de returnare.
Situații particulare:
A. În cazul în care viitorii soți sunt cetățeni români cu domiciliul în străinătate, aceștia se vor legitima cu pașaportul aflat în termenul de valabilitate, iar unul dintre viitorii soți va prezenta și carte de identitate provizorie prin care să facă dovada formei de ședere pe rază Sectorului 2.
În cazul în care viitorii soți au locul nașterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naștere rezultă că au intervenit modificările în statutul civil (căsătorii, divorțuri, schimbări de nume etc.), se procedează mai întâi la înscrierea pe marginea actului de naștere a mențiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primește declarația de căsătorie.
B. În cazul căsătoriei unui cetățean străin, alături de documentele enunțate anterior, este necesar să se prezinte următoarele acte:
- dovada eliberată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al țărilor ale căror cetățeni sunt, din care rezultă că sunt îndeplinite condițiile de fond, cerute de legea lor națională;
- declarația autentificată de un notar public, din care rezultă că soțul cetățean străin nu cunoaște niciun motiv de natură juridică care să împiedice încheierea căsătoriei;
- cetățenii statelor, cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică în materie de stare civilă, au prezentat în ultimul moment - maxim 3 luni de la eliberarea diplomelor de reprezentanță, eliberate de autoritățile competente ale statului de cetățenie; la emitere-, ori care au prevăzut, în conținut, termenul de valabilitate;
- cetățenii statelor care nu au o misiune diplomatică sau oficială consulară acreditate în România și care nu pot obține dovadă, pot prezenta o declarație dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin sau apatrid, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de bază cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România.
- Dacă cetățeanul străin nu este cunoscător de limbă română, este obligatorie prezența unui translator autorizat de Ministerul Justiției la depunerea actelor și în ziua oficiării căsătoriei.
Documentele prezentate de cetățenii străini (certificate de naștere, sentințe de divorț), eliberate de statele membre ale căror cetățeni sunt, împreună cu traducerile (dacă nu sunt făcute în România), vor fi legalizate după cum urmează:
a) Documentele eliberate de instituțiile statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 05.10.1961 se apostilează, mai putin documentele emise de state ale Uniunii Europene care sunt exceptate de la obligatia de apostilare sau supralegalizare conform Regulamentului UE 2016/1991 al Parlamentului European;
b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.
Tipuri de documente eliberate de autoritățile locale competente, conform notificărilor primite de la reprezentanțele diplomatice străine acreditate în România:
1. Cetățeanul elvețian va prezenta numai un document eliberat de autoritățile elvețiene denumit "Certificat de capacitate matrimonială", apostilat în conformitate cu Convenția de la Haga;
2. Cetățeanul ceh va prezenta "Certificatul de stare civilă", eliberat de oficiile civile din Republica Cehă;
(3) Cetățenii germani fac dovada îndeplinirii condițiilor de fond, cerute de legea lor națională prin "Certificatul de capacitate de căsătorie" eliberat de oficiile civile din Germania, apostilat, însoțit de o traducere legalizată;
4. Cetățenii moldoveni vor prezenta certificatul de stare civilă eliberat de organele de stare civilă a Ministerului Dezvoltării Informaționale al Republicii Moldova sau certificatele de stare civilă emise de funcționarii consulari ai misiunii diplomatice și consulare din Rep. Moldova, în colaborare cu instituția susmenționată;
5. Cetățenii Ucrainei prezintă o declarație pe proprie răspundere, legalizată de reprezentantul diplomatic, Oficiul Consular al Ucrainei sau de notarul prin care se confirmă că persoana în cauză nu este căsătorită;
6. Cetățenii olandezi care fac dovada de ședere pe teritoriul României cu un document emis de Oficiul Român pentru Imigrări, vor depune la dosar o declarație notarială pe proprie răspundere, din care rezultă că nu au o altă căsătorie încheiată şi nedesfacută.
7. Cetățenii din Bosnia și Herțegovina vor prezenta certificatul de cutumă eliberat de autoritățile locale;
8. Cetățenii israelieni vor prezenta extrasul de stare civilă sau extrasul din evidențele populației, ambele fiind eliberate de Ministerul de Interne.
